O sa ating un subiect foarte sensibil pentru mine in postul asta: sistemul de invatamant superior din Romania si o sa vorbesc despre Ase, pentru ca aici sunt studenta.
Situatia este destul de grava, atat modul in care studentii, profesorii si parintii percep educatia superioara fiind grav alterat, de gandirea de tip comunist.
Studentii. Pentru cei mai multi facultatea reprezinta modalitatea perfecta de a freca menta 3-4-5 ani, de a stoarce cat mai multi bani de la parinti si de a petrece cat mai multe nopti prin baruri. Ii poti numara pe degete pe cei care citesc altceva decat suportul de curs pentru un examen, pentru ca scopul lor este nota si nu informatiile cu care ar putea ramane si folosi apoi.
Faptul ca un profesor face sau nu face o lista de prezenta, reprezinta principalul motiv de a te arata la facultate la un curs, eventual in timpul cursului sa vorbesti, sa citesti, sa trimiti sms-uri, sa joci Sodoku, sa faci orice atceva decat sa fii atent. Modalitatea copy/paste cu nesimtire: 8 - 10 pagini este favorita tuturor, unii necatadicsind sa citeasca informatiile macar.
Profesorii. Nici aici nu am cuvinte de lauda, foarte multi profesori alegand metode ce nu stimuleaza participarea studentilor. Am avut profesori pentru care a tine un curs era egal cu a dicta cuvant cu cuvant, suportul de curs, fara a incuraja in nici un mod studentii sa-si exprime opinia. Au varste inaintate si sunt depasiti de viteza cu care totul se desfasoara acum si refuza sa se adapteze. Imi aduc aminte ca profesori ce predau materii economice sustineau ca : " pe vremea lui Ceausescu mergea bine economia, acum au venit astia si au falimentat toate intreprinderile de stat. Guvernul ar trebui sa dea cat mai multe subventii...". Profesori de economie care sustin ca economia de piata nu e buna, care nu au auzit de competitivitate, care nu accepta opinii sustinute cu argumente, pentru simplul fapt ca ei le stiu pe toate.
Parintii. Sunt parinti care inca isi imagineaza ca niste note mari, vor garanta la finalul facultatii un job bun. De aceea ei pretind note mari si nu sunt interesati de dezvoltarea pe toate planurile a copiilor lor, nu ii incurajeaza sa intre intr-un ONG sa faca munca voluntara, nu ii incurajeaza sa se implice in proiecte sociale, sa aibe o viata sociala activa.
E un lant al slabiciunilor, si cred ca e nevoie de cel putin o generatie sa se schimbe mentalitatea. Spun ca e un lant al slabiciunilor pentru ca studentii au o problema cu acei profesori care incearca sa faca un curs interactiv si isi doresc sa comunice cu studentii. Se ajunge la niste situatii penibile in care se pune o intrebare si intr-o sala de 50-60 de oameni se ridica intr-un caz norocos 2-3 manute timide. Sunt studenti care se amuza copios, cand un profesor de curs se declara dezamagit de nivelul de cunostinte. Astea sunt momentele in care ma incearca sentimente precum: rusine, frustrare, dezamagire.
Au mai scris posturi interesante pe tema asta:Nenorocitu si
Andrei Rosca
Situatia este destul de grava, atat modul in care studentii, profesorii si parintii percep educatia superioara fiind grav alterat, de gandirea de tip comunist.
Studentii. Pentru cei mai multi facultatea reprezinta modalitatea perfecta de a freca menta 3-4-5 ani, de a stoarce cat mai multi bani de la parinti si de a petrece cat mai multe nopti prin baruri. Ii poti numara pe degete pe cei care citesc altceva decat suportul de curs pentru un examen, pentru ca scopul lor este nota si nu informatiile cu care ar putea ramane si folosi apoi.
Faptul ca un profesor face sau nu face o lista de prezenta, reprezinta principalul motiv de a te arata la facultate la un curs, eventual in timpul cursului sa vorbesti, sa citesti, sa trimiti sms-uri, sa joci Sodoku, sa faci orice atceva decat sa fii atent. Modalitatea copy/paste cu nesimtire: 8 - 10 pagini este favorita tuturor, unii necatadicsind sa citeasca informatiile macar.
Profesorii. Nici aici nu am cuvinte de lauda, foarte multi profesori alegand metode ce nu stimuleaza participarea studentilor. Am avut profesori pentru care a tine un curs era egal cu a dicta cuvant cu cuvant, suportul de curs, fara a incuraja in nici un mod studentii sa-si exprime opinia. Au varste inaintate si sunt depasiti de viteza cu care totul se desfasoara acum si refuza sa se adapteze. Imi aduc aminte ca profesori ce predau materii economice sustineau ca : " pe vremea lui Ceausescu mergea bine economia, acum au venit astia si au falimentat toate intreprinderile de stat. Guvernul ar trebui sa dea cat mai multe subventii...". Profesori de economie care sustin ca economia de piata nu e buna, care nu au auzit de competitivitate, care nu accepta opinii sustinute cu argumente, pentru simplul fapt ca ei le stiu pe toate.
Parintii. Sunt parinti care inca isi imagineaza ca niste note mari, vor garanta la finalul facultatii un job bun. De aceea ei pretind note mari si nu sunt interesati de dezvoltarea pe toate planurile a copiilor lor, nu ii incurajeaza sa intre intr-un ONG sa faca munca voluntara, nu ii incurajeaza sa se implice in proiecte sociale, sa aibe o viata sociala activa.
E un lant al slabiciunilor, si cred ca e nevoie de cel putin o generatie sa se schimbe mentalitatea. Spun ca e un lant al slabiciunilor pentru ca studentii au o problema cu acei profesori care incearca sa faca un curs interactiv si isi doresc sa comunice cu studentii. Se ajunge la niste situatii penibile in care se pune o intrebare si intr-o sala de 50-60 de oameni se ridica intr-un caz norocos 2-3 manute timide. Sunt studenti care se amuza copios, cand un profesor de curs se declara dezamagit de nivelul de cunostinte. Astea sunt momentele in care ma incearca sentimente precum: rusine, frustrare, dezamagire.
Au mai scris posturi interesante pe tema asta:Nenorocitu si
Andrei Rosca
No comments:
Post a Comment